mommy guy

am descoperit un blog incredibil,, recunosc,, de cateva zile mi-a scazut dramatic interesul pentru compozitii literare, asa ca m-am oprit din scris, nu de alta, dar era pacat sa ocup spatiul virtual cu porcarii,, cand m-apuca, m-apuca,, si cand nu, astept,, n-are rost sa te fortezi,, in schimb am citit,, desi am descoperit multi oameni talentati si amuzanti, si creativi, un blog dintre toate mi-a captat atentia,, asa se face ca ieri, cam toata ziua am survolat zona http://jerry-mahoney.com/

este blogul extrem de amuzant, fantastic de bine scris, al unui scenarist din LA, la ora actuala casnic in New York, care are grija de cei doi gemeni ai sai,, the mommy man este un barbat plin de viata si de spirit, traditionatist, inovativ si,, gay,,

nu stiu daca este pe placul multor alti oameni, dar eu am savurat fiecare articol

Reclame

poze vechi,, puse de-a valma,,

incerc sa imi amintesc cand am incetat sa fac fotografii,, si nu reusesc 

Imaginedecat sa-mi aduc aminte de o lunga perioada cu mine si camera mea legata de gat, si aerul de turist pe care mi-l dadea, sau cel putin felul cum ma facea sa ma simt,, puteam sa-mi pun o rochie lunga cat o zi de post si sa tarasc cu ea toate strazile Bucurestiului, si sa fac poze,, cu orice,, aproape,, cu arhitectura orasului vechi, cu vitrine caraghioase, cu oameni expresivi, cu cerul, cu perspective urbane murdare si cenusii,, imi placea,, cand am abandonat desenul, cumva m-am refugiat in fotografie,, e, fie ca o accepta unii sau nu, o forma de arta contemporana, in care e drept ca nu creezi, iei de-a gata, dar uneori o secunda conteaza in spectacolul lumii, care se misca permanent,, asa ca e si aici vorba de inspiratie,, si de,, ceva aparte,,

nu sunt unul din acei fotografi care fac arta, dar sunt unul din acei oameni care se bucura de fotografie,, am calatorit mult si totdeauna am facut poze de peste tot,, cand am vizitat catedrala din Palma, nu cred ca am vazut-o trei minute cu ochiul liber,, am pozat continuu, frenetic,, aveam nevoie de o a doua vizita ca s-o vad pur si simplu,, si asa cam peste tot,,

de ceva timp m-am oprit din poze,, intentionez sa ma reapuc,, si pentru ca tot sunt nostalgica, o sa postez cateva din pozele care-mImaginei plac, desi probabil ca voi fi subiectiva si voi alege unele care-mi spun doar mie ceva, pentru ca-mi amintesc de momente frumoase,, sau poate ca nu,, sa vedem,,ImagineImagine

Mare parte din poze sunt facute in Spania, Ibiza, Palma, dar si din alte zone din Europa,, 

Imagineconstat acum ca mi-au ramas putine din cele avute, asa ca am o noua preocupare, ce naibii s-a intamplat cu pozele mele vechi?,, oricum, sunt si astea suficiente sa-mi rascoleasca apetitul,,

mi-ar placea sa vizitez lumea intreaga, sa fac peste tot poze de tot felul,, daca esti si platit pentru asta, mi se pare dream job,, nu stiu daca e la fel de placut cand e cu titlu de obligatie, dar stiu ca la nivel de pasiune, fotografia e foarte misto,, si ma oftic

Imagine

 c-am neglijat-o,,

imi propun sa fac in curand un tur al Bucurestiului, cu camera dupa mine,, m-am tot plans eu ca n-ai ce poza in Bucuresti, dar sunt destule lucruri de vazut si-aici, cu putina disponibilitate,, nu e orasul atat de colorat, si de vesel, si de plin de viata si diversitate cum l-as vrea eu, dar se putea in orice caz si mai rau,, deci ramane de 

Imagine

vazut ce-o sa iasa,,

poza de dedesupt, cu tufisul mov, am facut-o intr-o astfel de zi, de umblat singura pe strada, cu camera in mana,, eram in Monaco, erau 50 de grade,, ma aventurasem sa descopar toate unghiurile acestei mici si adorabile asezari,, a fost frumos si obositor,, principatul e construit ascendent, si desi are lifturi exterioare care leaga garile de centru, si diferite artere importante, iti raman Imagine

oricum zeci si sute de trepte de urcat,, e o incursiune la inaltime,, dar care merita orice efort, pentru o aventura scurta de vacanta,, de locuit se dovedeste totusi a fi destul de plictisitor, si limitativ, exceptand posibilitatile multiple de ajuns repede cu masina 

Imagine

sau cu trenul in foarte frumoase orasele din Italia si Franta,,

Mi se pare fascinanta Europa,, atat de mult de vazut, intr-un spatiu atat de condensat,, atat de multe culturi, natii, traditii, bucatarii, istorii, stiluri artistice si  arhitectonice, monumente, muzee,, mixul inconfundabil de metropole cosmopolite si orasele vechi, cu cladiri medievale,, si cand te saturi de oras, pur si simplu, natura cu tot ce poate avea ea mai frumos,,ImagineImagine

nimic nu-mi place mai mult in concediu, decat sa ma pierd pe stradute, si sa descopar locurile asa cum sunt ele, departe de centrele turistice si punctele insemnate ca must-see,, prefer sa plec fara sa fi vazut multe din muzee, monumente, galerii, dar cu sentimentul ca am gustat putin din viata reala de-acolo,,

iar marea este si va fi mereu marea mea pasiune turistica,, imi doresc sa fiu langa mare oricat de des e posibil, nu ma plictiseste niciodata, nu ma satur de ea, nu-mi pierd interesul,, m-as muta oricand intr-o casa pe plaja,, aproape orice casa,, pe aproape orice plaja,,ImagineImagine

Vorbind sincer acum, si uitandu-ma peste poze, nu mai stiu daca de fotografie mi-e dor,, sau de vacanta,, cred ca merg foarte bine impreuna,, si ca mi-ar merge de minune cat mai 

Imagine

curand,, nici macar n-as fi pretentioasa cu destinatia,, ar putea fi oriunde atata timp cat are vreme buna, si soare, si mare neaparat, si e exotic, si e ceva ce n-am mai vizitat pan-acum, si are centru vechi cu stradute inguste si pravalii colorate si oameni veseli, si plaje albe si fine, si nu cere viza, si e ieftin, si se ajunge fara mari batai de cap,,

Imagine,,

ma simt putin masochista, 

uitandu-ma la pozele astea, langa caloriferul incins, care totusi nu face fata,, si putin sadica pentru ca le dau mai departe,, dar viata merge inainte si in Imaginecurand vine vara,,Imagine

eu nu sunt unul din oamenii aia care la vara or sa vrea zapada, si-or sa se planga de calduri,, mie imi place vara, chiar si cand e vara,, ma bucura,, e luminoasa,, si colorata,, si vesela,, si vie,, si e momentul cand cei mai multi dintre noi se bucura de vacanta,,

Imagineiubesc stradutele vechi,

Imaginecu aerul acela aparte,, te lasa sa visezi, sa-ti imaginezi mii de oameni, in atatea generatii, trecand prin lume, cu viata lor atat de diferita de a noastra azi,,

iti poti imagina trasurile cu cai, serpuind pe piatra cubica din micile orasele europene, pe stradute intunecate, luminate doar de cate-un felinar mare si greu din fier forjat,, felul cum vorbeau si gesticulau oamenii vremurilor alora, cum se salutau, trecand pe aceleasi strazi ca si tine acum,, e mult de vazut, dar mai mult de  speculat, de imaginat, intr-un oras vechi,,

Imaginema straduiesc sa pun impreuna niste poze care n-au nici o logica si nici o legatura,, nu sunt nici macar cele mai bune, sau cele mai artistice, si asta nu din lipsa de concentrare, ci pur si simplu 

Imagine

pentru ca mie chiar imi spun ceva fiecare,,

manechinul asta era intr-o vitrina in Budapesta, vitrina era pentru un banal magazin de tesaturi, dar pentru ca era seara de Craciun, si toata strada 

Imagine

era luminata discret si impodobita, arata ca o zana din povesti,,

tot din aceeasi poveste, frumoasa si rece, e si castelul de mai jos,, ii spun eu castel, ca suna mai frumos,, e parlamentul din aceeasi frumoasa capitala pe care am vizitat-o o singura data, anul trecut, de fapt, la sfarsit de 2011,, si chiar daca nu-i jurnal de calatorii, trebuie sa spun c-a fost una din cele mai placute surprize pe care le-am avut cu vreun concediu,, l-am petrecut intr-o companie proasta, am fost un pachet de nervi tot timpul, si-am avut si o inspiratie oribila sa 

Imagine

merg cu trenul de noapte din Bucuresti pana acolo,, 

in rest,, oameni educati, strazi curate, un targ de Craciun mult mai frumos ca la Bucuresti ( cred ca la noi nici nu se facea atunci),, arhitectura superba,, Imagineservicii foarte bune,, si preturi decente,, a fost, cred primul concediu din care am venit cu bani inapoi, nu pentru ca n-ai ce sa cumperi de-acolo, ci pentru ca ei vand destul de ieftin,, si negociaza aproape orice,,Imagine

si inapoi la mare,, si poze cu ea,, o adevarata desfatare,,Imagine
mi se pare minunat ca se vede acea pasare mica, dar totusi evidenta,, si pamantul in ceata, si marea, si cerul in cel mai frumos spectacol al lui, la apus,,

421956_373643765983944_1095763555_nImagineImagine

 

Imagine

pulsatii,,

se rascoleste in mine lichidul ala venit de nicaieri,, si se scurge pe mainile ei, si sub apasarea degetelor ei tasneste iar, o esenta de viata si de moarte,, nu stiu ce gandesc, de fapt nu gandesc nimic,, e aplecata deasupra mea si eu respir cu greu, si stiu ca ma priveste, intens, obsesiv,, imi simt corpul tremurand, tremura tare, si senzatii ciudate mi se zvarcolesc pe dinauntru,, apoi sunt usoara,, simt cum imi ies din corp si ma ridic deasupra lui, si a ei,, si le privesc intinse pe jos, si sunt tot mai sus si tot mai usoara,,

medicii au oprit hemoragia la timp iar rana a fost prinsa cu copci,, in camera de reanimare pe care o impart c-o babuta guraliva, vad buchete de trandafiri colorati, si felicitari banale de „fa-te bine”,, si,, figura ei palida, nedormita, ochii ei care ma vegheaza decand am ajuns aici,, mainile ei care se luptau cu sangele meu siroind,, as vrea sa pot sa-i spun ca-i multumesc dar nu-mi iese nimic pe gura, desi vorbesc in mine de mai bine de o ora,, ma-ntreb ce-ar fi fost daca nu mi-ar fi oprit inaltarea,, daca m-ar fi lasat sa urc tot mai sus, si tot mai usoara,,

pasari drogate,,

ii ating mana ca din intamplare, as vrea sa-i multumesc pentru ceva, nimic mai banal decat asta, nimic mai normal,, e insa ceva in ochii ei in momentul acela,, si ceva in mine,, si ceva in aerul dintre noi,, ma izbeste o emotie veche, si noua, si uitata demult,, e o prostie, n-are cum si n-are ce,,

s-a intamplat sa se aseze langa mine,sau eu langa ea, fapt e ca acum stam una langa alta, aproape, destul de aproape incat sa simt caldura din jurul ei,, si ma inunda,, imi dau seama ca  ma bucur ca sta langa mine,, sau eu langa ea,, si-mi dau seama ca n-ar trebui,, dar n-am facut nimic rau, e doar o stare, o stiu eu si nimeni altcineva, ea n-are cum s-o ghiceasca, eu n-am sa-i spun nimic,, e aici, in mine, in siguranta,, si poate totusi nu e nimic,,

e langa mine in pat la cativa centimetri distanta,, mi se pare ca aerul dintre noi se loveste si se dizolva si tasneste,, as vrea s-o ating,, dar nu pot,, n-am voie,, dar simt ceva,, si simt ca simte ca simt ceva,, si nu-mi pasa,, nu stiu de ce,,

e aglomerat,, ce bine,, mi-a ajuns mana, nu stiu cum, pe piciorul ei, si acum nu mai vrea sa plece,, si ma inunda o caldura tremurata prin carne in tot corpul,, pasari drogate falfaie din aripi in mine,, isteric,, ma clatina,, vreau sa fac dragoste cu ea acum, in clipa asta,, cum ar fi?,, simt cum trece ceva din ea prin mine, si-napoi,, si ma gandesc ca dac-ar fi cineva intre noi in clipele-astea, ar muri electrocutat,, as vrea sa-i ating gatul, si parul,, si buzele, s-o sarut cu disperare,, si ea vorbeste lucruri care nu m-ajuta,, si stie ce simt,, si are vocea franta si ma gandesc ca niciuna din noi nu mai e acolo,,

si-mi spune subit ca s-a indragostit de mine,, si totul e dintr-o data real,, nu mai e doar in mintea mea,, niciuna din noi n-a facut nimic,, si totusi se intampla,,si stiu ca-i a mea si nimeni altcineva nu stie,, e a mea de cate ori sunt in mintea ei,, si sunt acolo de cate ori gandeste,, ma inunda o lumina in valuri care mi se sparg in stomac,, si simt cum vrea sa-mi rupa porii si sa iasa din mine,, si ma intreb daca se vede,, e o lumina interzisa, dar e tot lumina,, se vede,, o vad in ochii ei, si pe fata ei, si-n zambetul ei nejustificat,, e-atat de frumoasa cand zambeste nejustificat,, si mie mi se taie picioarele pentru ca stiu ca zambetul ala e-al meu,, e din cauza mea,, o vad ravasita si-mi dau seama c-asa sunt si eu,, si-mi place,, m-a trezit la viata dupa ani de zile,, imi tremura picioarele, si-mi piere vocea,, si-mi transpira mainile,, ce parere-ar avea daca m-ar tine de mana?,, ma simt copil, pierduta si fericita,, o iubesc,, e aberant de devreme,, n-o cunosc dar stiu tot ce ma intereseaza,, m-a trezit, m-a izbit, m-a facut sa simt,, si dintr-odata, lumea din jur conteaza atat de putin,, nu mai imi pasa daca ma dau afara de la munca, sau daca ma prinde controlul, sau daca ma impinge cineva pe trepte la metrou,, sunt bine,, sunt in alta parte, smulsa din lume, departe,, si sunt bine,, am uitat sa mananc si de cateva zile imi bat capul cu tot ce simt,, e mai mult decat pot sa gestionez,, nu vreau sa gestionez asa ceva,, ascult obsesiv o melodie, de zeci de ori la rand,, si toti stiu ca imi place,, si eu stiu ca ma trimite la ea, cu viteza luminii,,

ii citesc mesajul si bucatica de ciment de sub mine se zguduie si pica,, sunt in aer,, cu telefonul in mana,, citesc de-o mie de ori cuvintele alea care imi curg prin vene,, magazinul prost aprovizionat de meli-melo se invarteste tare in jurul meu ca un carusel,, mi-e cald si simt ca literele se fac mari, si eu le citesc in continuare,, si ele ma trag adanc printre randuri,, si eu sunt cu ea,, si ea e goala si strivita de mine si simt cum sufletul imi iese pe gura cu fiecare sarut,, vanzatoarea ma intreaba daca poate sa m-ajute cu ceva,, ma gandesc ca n-are cu ce si clatin din cap,, si citesc mesajul in continuare,, a cata oara?,,

pamantul meu se zguduie iar,, e momentul ala din vis,, din zeci de visuri,, ma saruta si nu, nu e cel mai tare sarut din viata mea, dar e probabil cel mai asteptat,, ma inunda o fericire amestecata cu zeci de alte stari,, dar e a mea, si asta conteaza, doar atat,, o iubesc,, as vrea s-o duc in fiecare coltisor din lumea asta, doar ca sa i-o pot spune peste tot,, s-o fi cunoscut acum 15 ani si de-atunci sa i-o fi spus-o mereu,, as vrea s-o urlu lumii intregi si toti sa fie postasi de scrisori de dragoste pentru ea,, ma sperie cat simt,, o iubesc cu tot ce e in ea,, bun si rau, dar nu cred ca poate fi ceva rau in ea,, ii iubesc mintea, si gandurile, si sufletul,, si ochii si buzele, si corpul, si mainile, si pielea,,nu vreau s-o sperii,, decat daca vrea si ea,, o s-o las pe ea prima,,

trec saptamani, si luni, si ani,, nu ne mai tremura picioarele si vocea, nu ne mai transpira mainile,, pasarile drogate au fost sedate si mai bat din aripi uneori, cald si usor, in zbor planat in fiiinta noastra,, pamantul nu se mai faramiteaza in mii de bucatele,, iar bucatelele sfaramate s-au asezat intr-o noua organizare,, fiinta noastra s-a pus in ordine, s-a calmat,, am aflat intre timp ca are si bune si rele, ca face uneori lucruri insuportabile, care ma scot din sarite,, ne-am certat o data, de doua ori, de trei ori, pentru cine face curatenie, si cine spala vasele, si cine duce gunoiul,, si-am invatat ca putem sa ne certam,, am invatat si cum sa ne sarutam, si cum sa fim una cu alta,, stiu cum arata cand e suparata, si cand ii e somn, si cand are chef de sex,, si ea stie,, cand lumea a-ncetat sa se-nvarteasca, am inceput sa ne iubim altfel,, iubirea e angajament,, si emotie,, si dorinta,, si determinare,, si prietenie,, si sprijin,, si comunicare,, si ajutor,, si nevoie,, si ratiune,, si implicare,, si convingerea permanenta, zilnica, eterna, ca vrei sa faci un pas si inc-un pas cu cel cu care esti,,

dar din cand in cand, in rutina zilnica, intre toate lucrurile care trebuiesc facute, e bine sa te uiti putin de unde vii,, te ajuta sa constientizezi ca traiesti un vis, si ca-i visul tau, ala intangibil si tulburator, ca ai acum ceva ce candva iti doreai, ceva ce nu stiai dac-ai sa poti avea vreodata, ceva pentru care ai luptat,, ne e usor sa uitam cum am ajuns unde suntem,, si admiram mai degraba pantofii din vitrina decat cei din sifonier,, pentru ca uitam ca odata, nu demult, nimic din ce avem nu era al nostru, si candva, nu se stie cand, ar putea sa nu mai fie,, si-ar fi pacat,,

se spune ca important nu e unde ai cazut, ci unde te-ai impiedicat,, e bine sa ne aducem aminte cum ne-am impiedicat,, si cum am dat unul peste altul,, s-ar putea sa fie ceea ce ne ajuta sa mergem de mana mai departe,,

peste ganduri praf,, si peste praf pulbere,, si peste pulbere foc,, si peste foc cenusa,, si peste cenusa tu,, zori ai diminetii mele,,

oameni,,

ne-ndarjim sa complicam totul,, e un talent innascut, pe care-l practicam zilnic,, reclamam vieti usoare si vrem ca totul sa fie simplu,, dar asta doar in teorie,, suntem prea dependenti de durere, e o voluptate de a te izbi de viata, pe care vrem s-o gustam zi de zi,, daca lucrurile ar fi simple, cum am mai putea noi sa ne zbatem?,, daca lucrurile ar fi spuse simplu, cum am mai putea sa fim neintelesi?,, si-atunci harul, aura asta de sihastrie in sine, de martiriat pe propriile ruguri,, s-ar stinge,, nu putem permite sa se intample asta,, dar nu putem inceta sa pretindem simplitate,, suntem ipocriti pana in maduva oaselor,, viata nu e usoara, viata e grea, si aberanta si ne da oricum cu capul de pereti,, destul de sistematic,, dar uneori, intre momentele astea de-clestare, ne mai lasa sa respiram,, si atunci noi, victime cu statut asumat si eroi ai unei epopei ce nu trebuie sa se sfarseasca, ne sufacam singuri cu perna pe fata,, Dumnezeu sa ne ierte,,

eu te iubesc in fiecare zi,,

ma rasucesc usor in somn si-ti caut mana pe perna,, asa cum stiu ca te-am lasat cand am adormit,, intre timp te-ai mutat, stai cu spatele la mine, stransa covrig sub bucata de plapuma pe care ti-am lasat-o,, prea mica, stiu, te plangi mereu ca-s egoista in somn,, dar numai atunci, stii bine,, te sarut pe umarul gol si te strang in brate pe sub plapuma,, iti simt mana tragand-o pe a mea spre tine, in timp ce gemi usor, prin somn,, si asta-i fericirea,,

la multi ani, iubita mea,, eu te iubesc in fiecare zi,,

E adevarat,, si e valabil pentru noi toti astia tineri, care inca mai avem timp si inca mai avem sanse si inca mai putem,, chiar avem multa mizerie de adunat, si multe bacterii de ucis, si multe goluri de umplut,,
suntem probabil ultima generatie care-a citit romane din biblioteci pana-n tavan, din sufrageriile demodate, cu bibelouri si mileuri, si prima care le-a descarcat pe tableta,,
sa citim,, si nu doar atat,, sa ne gasim o cale,,

Cristina Florea ♥

        Generația asta care se crede buricul pământului, treziți-vă! Nu sunteți cei mai cei și nu veți fi niciodată dacă nu veți munci și învăța pentru asta. Deschideți ochii și priviți în jur. Nimic nu mai e lapte și miere. Nici Măgura, are numai coloranți și arome. Nu totul se rezumă la voi, nu sunteți cei mai tari din parcare dacă aveți în buzunare banii părinților. Părinții voștri au muncit pentru acei bani. Întrebare e, când nu vor mai fi ei sau când nu vor mai avea sau vrea să vă dea, ce veți face? Treziți-vă din visul vostru perfect și deschideți o carte, vă asigur că nu vă veți tăia în hârtie. Învățați acum, cât mai aveți timp. Timpul e limitat și nu așteaptă pe nimeni! 😉

Vezi articolul original

Valentine’s day chill room

Ma cheama Valentina si sunt indragostita,, suna ca o prezentare la terapie de grup,, ce-ar fi sa facem terapie pe motiv de dragoste?,, asociatia indragostitilor anonimi,, cursuri de iluminare si redescoperire a ratiunii,,

ideea e ca azi n-am sarbatorit nimic,, Si asta pentru ca sfanta Valentina fu pe 10 si Dragobetele vine mai incolo, pe 28,, asa incat azi a fost o zi normala,, sa fiu sincera, nu ma deranjeaza sa sarbatoresc orice, putin imi pasa daca e de import sau de export sarbatoarea,, totul e sa ne bucuram putin,,

Prietena mea insa nu e fascinata de Valentine’s day, asa ca am petrecut o zi linistita, in pat,, linistita am spus,, am stat de vorba, am numit-o nationalist-comunista,, am ras, am vorbit,, am vazut un film,, bun,, m-am simtit rasfatata, fiind joi si eu stand acasa, la caldura, in pat, cu ea,, mi se pare suficient,,

film bun,, perfect sense,, foarte interesant,, trist,, jucat dragut,, c-o actrita frumoasa rau,,

acum incerc sa prind curaj, s-ajung pana la bucatarie,, care e cam departe,, sa destup o sticla de vin rosu,, macar asa, de impresie artistica,,

a scrie nu-i lucru usor,,

ma-ntalnesc azi c-o prietena si vine vorba de blog,, ma intreaba despre ce scriu,, ii raspund evaziv,, stii tu,, despre de toate,, adica? isi ridica ea o spranceana, ingrijorata,, adica de ce-mi vine in minte,, ii zic si devin deja agasata,, A, pai nu se poate asa, imi raspunde Sabina docta, cu cea mai impunatoare statura pe care si-o poate lua la un metru cinzeci si tres’ de kile,, A,nu?,, ii raspund eu mirata, ca orice novice din lumea asta,, nu,,

Sabina imi explica pe larg ca trebuie sa-mi aleg o tema si sa merg pe ea,, inteleg ideea foarte bine,, adica sa fie treaba clara,, cand vrea lumea prognoza meteo intra pe-un site, cand vrea sa afle cum sa-si asorteze manusile la cizme pe altul,, lucrurile se fac specializat,, si totusi eu nu ma vad scriind asa,,

ma intreaba precipitat despre ce-am scris,, din nou,, nu stiu, zic,, despre sex,, super,, zice ea,, si,, a prins?,, adica? cum sa prinda? ma interesez eu,, ai avut like-uri,, da,, deci a prins,, ii confirm putin indoita nestiind de la cate likeuri e drept sa judeci c-a prins, dar nu vreau sa complic si mai mult lucrurile,,

bun, imi spune multumita de categorie,, scrii numai despre sex,, pai si cum, zic, si cand n-am chef de sex tot de sex scriu?,, da,,

Acuma na,, mie mi se pare normal sa scriu de sex, indiferent daca prinde sau nu, cand am chef,, nu pot sa fiu nervoasa la munca si sa scriu despre urmatoarea eclipsa de soare, sau sa mi se-ntample ceva haios, dar sa nu poti sa-l spun, ca tema mea e facerea lumii,, si e sobra,,

uite,, imi zice prietena mea saritoare,, daca nu vrei sa scrii despre sex,, scrie de chestii d-alea d-ale tale sociale,, a, nu, ma gandesc repede, daca e pe ordinea de zi, prefer sexul,,

am conchis ca prietena mea are perfecta dreptate, iar eu merg in continuare pe calea mea, nu de alta, dar pe-ale altora de regula ma pierd,,